duminică, 21 aprilie 2013

DEZintegrare senzoriala de primavara

Uneori mi-e greu sa scriu despre David mai ales atunci cand avem periaode foarte dificile in care nu reusim  sa-l intelegem. Acum ca am mai trecut peste un hop, va pot povesti despre asta.

A inceput spre final de februarie cand am constatat ca David se teme DIN NOU de:

inaltime- de-abia mai urca scara la tobogan si nu se mai urca la raftul lui favorit care adaposteste: ursuleti de guma, martipan si alte bunatati dulci;
hinta- se legana cu precautie 10 secunde timp in care recita rapid: 1,2,3,4,...10;
se ferea sa calce pe iarba;
frunzele uscate aduse de vant produceau teroare;
refuza sa se mai joace cu cateii;
ii era frica de curgerea apei din sticla in pahar
frica de muste, albine ( teama intarita de buni cu:" las' ca te inteapa albina!")

E clar ca anumite senzatii tactile, auditive, kinestezice, proprioceptive si de echilibru nu le mai putea procesa asa cum trebuie si le interpreta ca pe amenintari.